CUM ÎŢI CUMPERI O „ŢÂŢĂ”


Daca am trai intr-o tara cu adevarat europeana, care se preocupa si de confortul psihic al pacientului, bolnavele ar beneficia de operatii de reconstructie mamara, decontate de sistemul de asigurari medicale. Femeile ar face gratuit ecografii mamare si mamografii de depistare precoce a cancerului sau de monitorizare ulterioara a pacientelor, dupa tratamentul efectuat pentru vindecare. Din pacate, in Romania, aceste servicii sunt accesibile doar femeilor ce au venituri cel putin medii iar programul national de screening ramane in stadiul de proiect al Ministerului Sanatatii.”(pulsmedia.eu)
Daca am trai intr-o tara cu adevarat europeana….

Să vă spun eu cum stă treaba în realitate, că mă apucă dracii câteodată şi trebuie să mă manifest cumva, ca să elimin stresul!
Dacă nu auzeam cu o ureche şi medicul mi-ar fi recomandat o proteză auditivă, aveam dreptul să mă duc la Casa de Asigurări de Sănătate şi să solicit subvenţionarea, măcar parţială, a protezei auditive.La fel pentru o proteză de şold sau de genunchi necesară pentru o coxartroză sau gonartroză.
Dacă îmi lipseau două degete la mâină (ceea ce nu m-ar fi împiedicat să scriu şi să devin director de bancă…cunosc eu pe cineva în această situaţie!),eram înscrisă ca persoană cu handicap şi aş fi fost scutită de impozitul pe salarii pentru toată viaţa.
Faptul că am făcut o mastectomie, prin care mi s-a extirpat un sân, muşchiul în întregime şi toţi ganglionii de la axilă, nu este considerat un handicap şi nici nu merită o proteză de sân subvenţionată de statul român.De ce?Pentru că nu poţi să mergi „cu pieptul gol”, ca la Mărăşeşti, să vadă şi onor politicienii bărbaţi ai României, cam cum se vede problema în oglindă, în fiecare zi, din punctul de vedere al femeii plătitoare de CASS, care a înfruntat cancerul, chimioterapia şi altele asemenea.

Cu siguranţă este traumatizant să te vezi mutilată după operaţie, mai ales ca mici sau mari, frumoşi sau mai puţin, sânii unei femei sunt un simbol afişat al feminităţii ei şi acel ceva după care bărbaţii întorc prima dată capul pe stradă.
În plus, deşi pare poate ciudat pentru necunoscători, lipsa unui sân, te dezechilibrează anatomic şi, în timp, te face să cobori un umăr, să-l ridici pe celălalt şi să-ţi strâmbi coloana în doar câţiva ani.
Desigur, multe dintre hainele pe care le-ai avut înainte, nu mai pot fi purtate, pentru că aveau un decolteu şi chiar cu o proteză de sân…nu mai e ce-a fost şi s-a cam terminat cu bluziţele în V sau decolteul în formă de inimioară…bluzele tale vor fi decente, decente…
Plajă,oricum, nu mai ai voie să faci..Deloc!Dar dacă vrei să faci o baie în piscină, ai încă o problemă.
E clar că e obligatoriu să-ţi cumperi o proteză de sân.Am văzut şi variantele improvizate:săculeţi cu orez sau cu alte alea.Nu vă sfătuiesc!
Se găsesc în acelaşi loc cu orice alte proteze, orteze etc., la magazinele specializate.Unul din ele era la IOB Fundeni, la etajul 1. Preţurile variază între 57 de lei şi 370 de lei, funcţie de materialul din care sunt făcute.Cele mai scumpe sunt mai uşoare şi mai rezistente.
Îţi mai trebuie şi sutiene speciale, care au nişte buzunare pe interior, în care se bagă proteza.Preţul acestora este între 85 şi 161 de lei.Dacă eşti pricepută, poţi modifica un sutien obişnuit, dar trebuie să fie unul mai „acoperitor” şi cu benzi mai late de susţinere pe umeri şi pe spate.Buzunarele trebuie să fie neapărat din bumbac 100%.
Poţi purta proteza cam după 3 luni de la operaţie şi chiar trebuie purtată, pentru a-ţi proteja poziţia coloanei şi pentru a te putea simţi un om normal.
Proteza de sân nu este un moft, ci o necesitate, nu doar estetică.Ea trebuie ţinută în cutia specială în care o cumperi, ca să se menţină forma siliconului din interior şi trebuie ferită de înţepături (atenţie la gheruţele pisicilor!, la copii), de foc,trebuie curăţată după indicaţii şi nu trebuie lăsată niciodată cu partea umflată în sus pentru că se încreţeşte.
La început, după operaţie şi după ce n-am mai avut bandajele care-ţi înfăşoară pieptul, aveam impresia că pe stradă toată lumea se uită la mine şi că toţi ştiu de lipsa „ţâţei” mele.Poate că nu era chiar aşa, deşi nu prea se poate să nu remarci golul cu pricina.După ce mi-am pus proteza de sân psihicul meu s-a mai liniştit.
Ieri mi-am cumpărat o „ţâţă” nouă, pentru că în cei doi ani şi jumătate cea veche s-a făcut praf, aşa că un sân cam atârna.Mi-am cumpărat şi două sutiene, de 160 de lei unul, tot de la firma de proteze, pentru că, se pare că Jolidon nu mai fabrică aceste produse şi doar ei le vindeau mai ieftine.Sigur că va trebui să-mi mai modific încă vreo două sutiene, pentru că le cam schimbi, mai ales vara, când transpiri mai mult şi spălate des se deteriorează.Aşa că, pe cele două cumpărate le voi ţine „de bune” şi cele două modificate le voi purta prin casă.
Proteza şi sutienele m-au costat 691 de lei.Norocul meu că nu fac prea des aceste cumpărături..Proteza ar trebui schimbată însă cel mult la doi ani, dacă nu chiar la un an (cele de calitate mai scăzută).
Am făcut se pare o mică investiţie.
Cel mai frumos era să fi putut face o reconstrucţie de sân sau aceasta să se întâmple în chiar timpul operaţiei, dar la noi nu se prea face.Despre asta…altădată.

Să vă dau la final şi o măruntă speranţă…deşi eu nu prea pun bază!
„În plan legislativ, există un proiect de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, aflat în dezbaterea parlamentara, care prevede: „În scopul înlăturării consecinţelor cancerului la sân, în pachetul de servicii de bază în caz de boală sau de accident se introduce proteza de sân pentru mastectomie unilaterală şi bilaterală, înlocuire anuală gratuită, costul fiind suportat de bugetul casei judeţene de sănătate”. La nivelul Uniunii Europene, a fost semnată Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, document inspirat în mare parte din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Aceasta consacră expres, încă din primul său articol, dreptul la demnitate al fiinţei umane. În plus, Constituţia României prevede că „dreptul la viaţă, precum şi integritatea fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate”.”(Preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor, Cristina Ancuţa Pocora, scrisoare către Ministrul Sănătăţii,11.2010)

Anunțuri