CÂND AJUNGI LA ONCOLOG

Am scris despre experienţa mea şi a mamei mele în lupta cu cancerul la sân, boală de care suferim amândouă.Am scris şi despre medicii din viaţa familiei noastre, asociaţi acestei boli.Despre Profesor, mai ales, dar am amintit şi de alţii.Poate că ar fi util să discutăm despre cum ajungi la medicul oncolog.

Problema cea mai de început a cancerului în România este că, de obicei, nu-l alegi tu…se cam întâmplă să te întâlneşti cu el pe traiectorie şi deseori să nu-l poţi schimba, pentru că nu ai altă opţiune.  La o policlinică de oraş mic, întâi faci investigaţiile (mamografie, ecografie) şi dacă acestea arată clar existenţa unui cancer ajungi apoi la oncolog, prin medicul de familie. În oraşul nostru există trei oncologi:unul în spital, la care ajung cazurile ce necesită internare şi doi la policlinică.Dacă ai apucat să te înscrii la unul, nu te mai poţi muta la celălalt, decât cu probleme şi s-ar putea ca „celălalt” să  nici nu te primească, astfel încât să nu aibă probleme cu colegul.Cei doi ai noştri nu se înţeleg deloc şi deci nu poţi obţine o a doua părere încă de acasă, pentru că dacă află unul de celălelt ai încurcat-o!

Ce faci dacă ai îndoieli sau vrei pur şi simplu să te verifici aşa, de primă fază, cum stai din punctul de vedere al sânilor tăi?Nu cred totuşi că e ok să te duci direct la oncolog!Decât să nu te duci deloc la doctor, sigur că e mai bine să te duci fie şi direct la oncolog, dar nu e foarte uşor şi bine să te consulte direct un oncolog…să stai pe la uşa lui şi să faci coada cu bolnavii care cu certitudine au cancer.

Când mama mea a fost diagnosticată cu cancer la sân, asta s-a întâmplat în cabinetul unui medic ginecolog, care întâmplător are şi o calificare în chirurgie oncologică.Acelaşi medic îl aveam de ani buni, cam de prin 1996 şi mă operase pe mine scoţându-mi două fibroadenoame  în 2001.Aşadar, făceam controale periodice, cam de două ori pe an, ecografii, dar nu şi mamografii.Pe mama, acelaşi medic o tot văzuse ginecologic, dar fără vreun control foarte amănunţit al sânilor.Aşa se face că în 2007, cam la un an de la ultimul control, am aflat că mama are o tumoare canceroasă deja mare, de peste 6 cm, un stadiu 3a-3b.Medicul a ştiut dinainte de biopsie aceste lucruri, analiza doar a confirmat.Nu ştiu să spun dacă acea tumoare mare s-a dezvoltat în acel an în care mama nu s-a dus la control sau dacă el nu a simţit-o la controale anterioare.În cazul mamei, abia după biopsie şi diagnostic am făcut cunoştinţă cu oncologul.Cel de pe fişa cu care m-a trimis medicul ginecolog.Trebuie să fii luat în evidenţă şi pe plan local, pentru că vei avea nevoie de certificate medicale ( dacă lucrezi) şi, mai ales, de tratament gratuit. Eu eram atât de buimăcită de vestea primită despre boala mamei, că nici nu ştiam încotro s-o apuc.Chiar şi când a venit vorba de mine însămi era deja cam prea târziu, că doar nu era s-o trimit pe mama la un medic şi eu să mă duc la altul.Am avut  însă o relaţie bună cu medicul meu oncolog, mai ales că am avut grijă să o întreţin …dar tot am stat pe la nişte cozi infernale, cu ceasurile, măcinându-mi nervii de câteva ori pe lună, cu imboldul de a renunţa agăţat pe creier, dar niciodată pus în practică.

              În policlinicile din România se lucrează fără programări în continuare şi asta înseamnă că şi dacă te duci la prima oră la cabinet, vei găsi acolo deja o ciotcă de pacienţi veniţi de cu noapte ( mai ales că vin şi de prin judeţ!), postaţi strategic în dreptul uşii şi dornici de poveşti de dimineaţa. Fiecare povesteşte varianta lui şi auzi uneori nişte trăznăi enorme, derivate din gradul de cultură înţelegere al pacientului, dar şi din  cel al anturajului său de unde se culeg informaţiile ce se livrează apoi cu titlu de „absolut sigur”.Ne bulversasem în aşa hal ascultând astfel de sfaturi, că vă sugerez să le ignoraţi sau măcar, să le luaţi doar cu titlu informativ şi să nu vă panicaţi atunci când alţi bolnavi de „aceeaşi” boală au alte scheme de tratament deât ale voastre.

    Mama a făcut 4 şedinţe de chimio înainte de a i se recomanda operaţia, pe care a făcut-o abia după radioterapie (25 de şedinţe) şi încă două de chimio.Alte paciente s-au operat întâi şi pe urmă au făcut tratament, aşa ca şi mine.Altele au făcut chimio, raze, operaţie, apoi restul de chimio.Nimic 100% la fel.Sunt variaţii şi de substanţele folosite la chimio şi la numărul de şedinţe de radioterapie şi de timp de expunere pe şedinţă şi tot aşa.Tratamentele sunt personalizate pentru fiecare funcţie de multre criterii medicale, pe care nu ni le explică nimeni în România.Aici ai o singură opţiune:să faci ce spune medicul tău şi să speri că o să fie bine!

   După mine, ginecologul ar trebui să fie obligat să verifice şi sânii pacientelor care vin pentru control, să le dea trimiterile pentru ecografie sau mamografie dacă este cazul sau pentru medicul oncolog direct dacă au deja certitudini în loc de suspiciuni.Astfel, măcar acele femei care ajung la ginecolog ar avea parte şi de un consult la sâni.Poate că ar fi bine şi să se facă obligatoriu şi anual un astfel de control GRATUIT şi să se reinventeze acele caravane cu cabinete mobile care se plimbau pe la instituţii, fabrici şi uzine sau la ţară la căminul cultural pe vremea comunismului.Trebuie să li se ofere femeilor fără posibilităţi măcar o şansă, dacă tot punem statistici peste tot că una din opt ar putea să se imbolnăvească în anii următori de cancer la sân.Şi trebuie o propagandă mai bine ţintită şi susţinută, pentru a le aduce la doctori pe mamele şi bunicile noastre şi a le face să înţeleagă că nu e o ruşine să ai cancer la sân sau la ovare şi că această boală nu se face în funcţie de numărul de amanţi.Ba, mai degrabă invers! Adică femeile singure, femeile văduve, femeile cu o viaţă sexuală neregulată sau sporadică sunt mai expuse bolii.Cuminţenia se pare că dăunează!Nu e singurul criteriu dar trebuia lămurită şi asta.

Pe vremea aceea nici nu ştiam că vârsta mamei mele, 70 de ani este una dintre cele cu risc crescut de cancer la sân.Duceţi-vă voi şi duceţi-vă mamele la control dacă au depăşit 45 de ani, dar mai ales 65.Sunt pline spitalele de femei, în special mai de la ţară, cărora le e şi ruşine să se dezbrace în faţa unui medic oncolog, dearămite să ceară o astfel de consultaţie de bună voie.Nu era cazul mamei mele, femeie şcolită, citită, orăşancă de tânără, plimbată pe la doctori, cu analize făcute anual.Nu c-ar fi folosit la ceva, dar eşti cu conştiinţa împăcată şi nu te mai chinui şi cu întrebarea :”de ce nu m-am dus la doctor mai devreme?”.Eu m-am dus la doctor la timp şi asta a contat mult la vârsta mea!Tumorile evoluează mult mai rapid la femeile tinere, decât la cele mai în vârstă.După intrarea la menopauză, însă, riscul creşte, deci controalele trebuie îndesite.Se pare şi că vârsta de apariţie a cancerului de sân a scăzut dramatic, spre 30 de ani!

Deci toată lumea trebuie să se controleze, chiar şi fetele foarte tinere.Duceţi-vă la acei ginecologi care fac şi control la sâni.Medicii endocrinologi se pricep şi ei la astfel de controale, mai ales că de cele mai multe ori cancerul la sân are o componentă endocrinologică, fiind determinat de cantitatea crescută de estrogeni din corp.

   Pacientele din Bucureşti sau Cluj sunt avantajate de faptul că locuiesc în centre cu specialişti în tratarea acestei boli.Nu ştiu cum e la Cluj, că e cam departe, dar multe bucureştence se duc direct la Fundeni la IOB, uneori fără să fi făcut măcar o ecografie înainte.Se omoară astfel timpul unor medici foarte preţioşi, care ar putea să aibă timp mai mult pentru cazurile mai grave  sau măcar certe, dacă n-ar trebui să trimită mai întâi la mamografie 20% din pacientele care umplu coada şi care ar putea rezolva această problemă la medicul de familie sau la ginecolog. Nu trebuie să te duci direct la oncolog sau la IOB pentru un astfel de control, mai ales că intrarea în acel spital dăunează grav psihicului omului sănătos.

E bine să te duci la oncolog numai când ai un diagnostic sigur de cancer sau când suspiciunea este aproape de certitudine.Şi te duci cu toate documentele la tine: analize, ecografii, mamografii, orice mai ai pe acasă legat de subiect.Pregătit psihic pentru ORICE!